Parlamentul European - în spatele pereților de sticlă

Parlamentul European intră în atenția presei românești mai ales atunci când se discută subiecte controversate și o dată la cinci ani, atunci când sunt aleși, prin vot direct, membrii acestui for.
În afara celor câtorva publicații de nișă, presa nu se obosește să explice modul de funcționare al PE, chiar dacă logica este asemănătoare cu cea a Parlamentului României. 
Cei 751 de eurodeputați - dintre care 32 reprezintă România - activează în cadrul a opt grupuri, în funcție de orientarea lor politică, doar 17 nefiind afiliați.
Activitatea parlamentară se derulează prin 20 de comisii de specialitate, care acoperă toate domeniile de interes: de la afaceri externe, drepturile omului până la transport și pescuit. Există două subcomisii dar și 39 de delegații (delegații interparlamentare și la comisii parlamentare mixte, parlamentare de cooperare și adunări parlamentare multilaterale).
Pentru fiecare propunere legislativă se numește un raportor care are sarcina de a consulta toate grupurile politice și experți în domeniu pentru a pregăti cea mai bună variantă. 
Subiectele sunt discutate și în cadrul ședințelor de grup, pentru ca membrii aceleiași familii politice să aibă o poziție comună. 
Celelalte grupuri au câte un raportor alternativ (shadow rapporteur) și se ajunge, de obicei, la o soluție de compromis, acceptând modificări și amendamente, pentru a putea vota proiectul în comisie și apoi în plen.  
Comisiile se întâlnesc cel puțin săptămânal, iar sesiunea plenară are loc o dată pe lună, la Strasbourg (Franța), cu excepția lunii august.
Într-o zi obișnuită de lucru, activitatea la Parlamentul European începe la ora 9 și se termină undeva după ora 18, atunci când coridoarele se golesc și uriașul sediu devine liniștit. 





 



Comentarii