Primul discurs
State of the Union (SOTEU) despre starea Uniunii Europene și prioritățile
pentru anul următor a fost rostit în septembrie 2010 de către președintele
Comisiei Europene.
Inspirat după
model american, discursul a fost instituit prin Tratatul de la Lisabona și
are menirea de a face mai transparentă politica UE de la nivel înalt și de a
porni o dezbatere pe marginea priorităților comune.
Jean-Claude Juncker
s-a adresat plenului Parlamentului European în 13 septembrie pentru a treia
oară în calitate de președinte al Comisiei Europene și a adoptat un ton
optimist, făcând trimiteri spre probleme ridicate de mai multe state
membre în ultima perioadă.
Am avut onoarea
de fi prezent la Strasbourg și de a simți atmosfera festivă de la SOTEU.
Pe lângă
implicațiile politice evidente, este probabil cel mai mediatizat eveniment
legat de UE. Fotografii, cameramanii și jurnaliștii s-au pregătit
dis-de-dimineață pentru a fi pe poziții atunci când eurodeputații și liderii
instituțiilor europene au sosit în Hemiciclu, sala imensă care găzduiește
sesiunile plenare ale Parlamentului European la Strasbourg.
Pentru că în sală
au voie doar eurodeputații și invitații oficiali, toți ceilalți dornici să vadă
și să audă discursul live trebuie să urce în balcoanele situate de jur
împrejur. Văzută de aici, sala și evenimentul în sine par și mai grandioase.
„Aveam la dispoziție doar două opțiuni: fie să ne reunim în
jurul unei agende europene pozitive, fie să se retragă fiecare în colțul său. În această situație, am propus să rămânem uniți, am propus o
agendă pozitivă pentru a contribui la crearea – așa cum spuneam anul trecut
– a unei Europe care protejează, a unei Europe care capacitează, a unei
Europe care apără” – și-a început discursul Jean-Claude Juncker.
Deviza
discursului din acest an a fost „Avem vântul în pânze” și s-a concentrat pe
nevoia de unitate și cooperare mai strânsă în cadrul EU, în locul diviziunii dintre statele membre dezvoltate şi fostele republici socialiste.
„De la est la vest: Europa trebuie să respire cu ambii
plămâni. În caz contrar, continentul nostru se va sufoca.” – a punctate președintele
Comisiei Europene.
„Dacă dorim să ne protejăm frontierele externe și să le
întărim, așa cum se cuvine, și mai mult, atunci trebuie să deschidem
imediat spațiul Schengen de liberă circulație Bulgariei și României” –
a spus Juncker, după care a lansat invitația de a organiza un summit
special în România, la Sibiu, la 30 martie 2019.
Finalul discursului cu durata de puțin peste o oră a fost la
fel de poetic și optimist:
„Trebuie să terminăm casa europeană acum, când este soare și cât mai este soare. Altfel, atunci când vor apărea următorii nori la orizont – și vor apărea, cu siguranță, într-o bună zi – va fi prea târziu. Să dezlegăm așadar parâmele, să ne îndepărtăm de port și să prindem în pânze vântul prielnic!”
„Trebuie să terminăm casa europeană acum, când este soare și cât mai este soare. Altfel, atunci când vor apărea următorii nori la orizont – și vor apărea, cu siguranță, într-o bună zi – va fi prea târziu. Să dezlegăm așadar parâmele, să ne îndepărtăm de port și să prindem în pânze vântul prielnic!”
A urmat reacția președintelui Parlamentului European, Antonio
Tajani și a liderilor grupurilor politice care au interpetat diferit discursul,
apoi dezbaterile din presă.
Sute de ore de discuții pe baza celor 62 de minute de idei
și planuri ale discursul anului în Europa.
Comentarii
Trimiteți un comentariu